YOGA: (in sanskrita, “comuniune”, “contopire”, “fuziune inefabila”)
stiinta traditionala a Orientului fondata prin sec.I i.Cr. pe baza unor
traditii ale intelepciunii milenare care vizeaza integrarea armonioasa a
fiintei umane in Univers, trezirea puterilor latente, paranormale…

VOINTA = latura a mentalului (AJNA CHAKRA) care comanda
psihicului uman si se manifesta prin actiunile constiente
indreptate spre realizarea unor scopuri elaborate anticipativ in
sfera mentala. Trasatura de caracter care exprima

TEAMA = Face parte din categoria emotiilor bazale,
caracterizindu-se printr-o stare psihica perceputa in mod
neplacut de catre subiect, sub forma de neliniste, insecuritate
si ea evidentiaza procese de REZONANTA cu

SUGESTIE. Considerata ca facind parte din seria fenomenelor
psihice cu reflexie in sfera actiunilor subconstiente, sugestia
este interpretata, in YOGA, ca o reactie particulara la anumite
influente si perceptii, care se manifesta prin

ORGASM: cuvintul orgasm provine din grecescul “orgao” care inseamna “a
fi plin de incintare si pasiune”. In conceptia yoghina referitoare la eros si
sexualitate orgasmul defineste momentul beatific in care, gratie
efervescentei inefabile si interactiunii corelate a potentialului sexual…

NOROC = KARMA pozitiva sau soarta buna, destin favorabil,
ursita care ne avantajeaza, DELOC INTsMPLATOR, datorita faptelor
si gindurilor noastre bune realizate in alta existenta pentru
care acum suntem rasplatiti cu bine…

LINGA (sau LINGAM): la origine, acest cuvint desemna o piatra ridicata
de forma lunguiata ce ne aminteste de simbolul falic. Cel mai adesea, Shiva
este venerat sub aceasta forma simbolica. In Mahabharata, lingam-ul este…

INTELEPCIUNE (cf. lat. intellectio “sens real,
semnificatie”) = stare suprema de echilibru interior (psihic,
mental, spiritual) de seninatate beatifica si impacare cu sine,
de revelare a spiritului nemuritor (ATMAN)…

E
EGO =
EKA = unu
EKAGRATA = focalizare (in aceasta stare RAJO GUNA si TAMO GUNA sunt
absente). Concentrarea intregii noastre atentii asupra unui singur
(Eka) punct (focar) sau asupra unui singu obiect; situatie in care
toate energiile psihice sunt focalizate asupra unui aceluiasi
obiect.
EKAGRATA PARINAMA = efortul de a face mintea sa sara de la un
obiect la acelasi obiect; focalizarea numai asupra acelei PRATYAYA
fara interventia nici unei distrageri
EKAGRATAYOH = fixitate
EKAGRYA = focalizare
EKAM = unu
EKARUPATVAT = datorita asemanarii formei
EKASAMYE = simultan
EKATANATA = continuitate
EKATATTVABHYASA = practica concentrarii mentale ferme si continue
asupra unui principiu unic
EKATMATA = identitate
EKATRA = impreuna
EKATVAT = datorata unicitatii
ESAM = a acestora
ETENA = prin aceasta
EVA = ca si; numai

EKAGRATA = Concentrarea
neintrerupta a intregii atentii asupra unui singur (EKA) punct sau
asupra unui singur obiect ori fiinta; situatie in care aproape
toate energiile mentale si psihice se gasesc preponderent
focalizate (strinse) in jurul unui singur obiect sau fiinta. In
BUDISM, aceasta notiune este numita “acuitatea mintii”. In
concluzie, putem spune ca EKAGRATA este concentrarea intensa si
continua a atentiei noastre asupra unui punct focar, fiinta sau
obiect unic; ea este cea de-a 4-a dintre cele 5 YOGA-BHUMIKAS.

ESTETICA ILUMINATORIE = ansamblu de idei estetice care decurge
din fuziunea fiintei umane cu sfera cosmica de forta a lui TRIPURA
SUNDARI, caracterizat prin afirmarea prezentei divinitatii in
multitudinea vie a tuturor starilor, fiintelor si lucrurilor, a
fericirii obtinute nu prin sustragerea din fluxul vietii si
complacerea in inertie ca neant, ci prin intuirea si acceptarea
realitatii divine. Indemnul catre extazul oferit de comuniunea cu
tot ceea ce este sublim si netrecator, paralel cu refuzul
demersului superficial cognitiv de orice natura, s-au cristalizat
intr-o conceptie antiintelectualista, estetica iluminatorie opunind
reflectarii partiale a realitatii inscrierea in discontinuitatea
misterioasa pozitiva a existentei (ceea ce implica transcenderea
ideii de legitate, cauzalitate, previzibilitate, ca si exaltarea
unei enigmatice ambiguitati). Facind apologia iluminarii, estetica
iluminatorie promoveaza spontaneitatea deplina geniala precum si
valoarea influentelor inefabile, modelul unor imagini artistice
arhetipale, extraordinar de frumoase al unor interogatii sui-
generis creatoare menite sa faca dovada esecului inteligentei
speculative. Ca trasaturi ale artei iluminatorii, s-au impus:
urmarirea simetriei, flexibilitatea, ideea de corelare a
continutului si a formei, inefabilul sublim. Influenta esteticii
iluminatorii se face simtita adeseori spontan impunindu-se ca un
“substitut intuitiv, mitologic al constiintei critice”, ca un
indemn adresat omului spre “a se bucura intens de ceea ce este
sublim si netrecator intr-o serie de acte vitale.”
EXPECTORANT = Se spune despre o substanta care actioneaza in mod
eficient si faciliteaza expectorarea. In general, expectorarea este
un fenomen prin care produsele chiar nocive formate sau acumulate
la nivelul cailor respiratorii sint aruncate afara din piept sub
forma flegmei.

EXPRESIV = caracteristica a unor aspecte mai accentuate ale
vietii umane, ale artei si, totodata, criteriu valoric. Expresivul
este acea calitate care rezulta din relatia de unitate dintre forma
caracteristica a unui obiect, a unei fiinte, creatii si continutul
pregnant, relatie care, prin forta ei de influentare, atrage in mod
deosebit atentia, determinind o reactie launtrica. Expresiv poate
fi un gest, un personaj, o imagine, o idee, un caracter, o
exprimare etc., el fiind deci o insusire cu o intinsa arie de
cuprindere a realitatii. Transfigurarea launtrica a expresivului
din realitate duce la ceea ce numim expresivitate, adica la acea
capacitate de a influenta emotional prin originalitatea sesizanta,
izbitoare. De regula, expresivitatea este o exteriorizare
contrastanta, bazata pe abaterea de la medie, ca si pe o alegere
sau selectare subordonate comunicarii caracteristic intensive,
pronuntat distincte.

EXUBERANTA (cf. lat. exuberantia “abundenta, revarsare”) =
stare afectiva, de mare bucurie, acompaniata de un comportament
exploziv, expansiv, care exprima aceasta bucurie, fara ca
manifestarea sa se situeze in afara limitelor acceptate de normele
sociale. Manifestarile, deseori zgomotoase, ale acestei stari
afective, sunt caracteristice personalitatilor extrovertite, care
dau friu liber sentimentelor, fara prea multa ezitare.
In concluzie, putem spune ca exuberanta este o stare afectiva
ampla, coplesitoare, generata de trairea intensa a unei bucurii
care survine in urma aparitiei unui proces de rezonanta cu
energiile subtile specifice ale bucuriei si satisfactiei din
MACROCOSMOS, manifestata printr-un comportament nestapinit,
exploziv fara a depasi insa limitele permise. Exuberanta este
caracteristica persoanelor foarte comunicative.

EGO. In contextele yoghine sau spirituale, egoul desemneaza
principiul psihologic al individualizarii, prin care o fiinta se
constientizeaza partial si fals ca fiind o entitate individuala
separata de celelalte fiinte si de intregul MACROCOSMOS…

DHYANA: meditatie, reculegere meditativa. Dhyana face parte din cele
patru stadii ultime ale sistemului yoga al lui Patanjali, cunoscute sub
numele de dharana, dhyana, samyama si samadhi. Dhyana este impreuna cu
samyama (identificarea perfecta) treapta care ne permite sa atingem samadhi…

ATMAN = SINELE SUPREM, ETERN. Omul are doua eu-uri: Eul Real nemuritor
numit ATMAN sau PURUSHA si Eul relativ, efemer, Fals, AHAMKARA….

S
SABEEJA SAMADHI = forma de SAMADHI in care germenii
KARMA-ei viitoare (AGAMI KARMA sau SANCHITA KARMA), susceptibili de
a provoca o eventual a renastere (reincarnare), nu sunt distrusi.
SABEEJA SAMADHI ASAMPRAJNATA = intregul proces de la VITARKA
(nivel de constiinta) la ASMITA (stadiu de fuziune al constiintei
cu obiectul)
SABIJAH = cu saminta
SADA = intotdeauna
SADHANA = practica spirituala. Derivat din cuvintul [...]