K

KAIVALYA = realizarea de sine
KAIVALYA PRAGBHARAM = inclinat spre KAIVALYA
KAIVALYAM = eliberare; izolare
KALA = timp
KALENA = printimp
KAMTHAKUPE = realizind continuu SAMYAMA asupra scobiturii
gitlejului
KANTAKADISU = spini
KAPALBHATI = Este una dintre cele “sase actiuni (tehnice)” (SHAT-
KARMA). Este o tehnica de PRANAYAMA care se face prin respiratie
rapida.
KARANA SHARIRA = denumirea corpului cauzal (in VEDANTA)
KARANA = cauza
KARITA = facuta prin altii
KARMA = actiune, act, consecintele unei actiuni fizice, psihice,
mentale ori spirituale; suma tuturor consecintelor actiunilor unei
fiinte umane comise in aceasta viata sau intr-o viata anterioara;
lantul cauzalitatii lumii morale.
KARMA YOGA = forma de YOGA care consta in a adapta permanent o
atitudine total detasata fata de fructele actiunilor realizate,
oferind in intregime lui DUMNEZEU toate aceste roade, care altfel
(in afara acestei consacrari depline lui DUMNEZEU) ar trebui, mai
devreme sau mai tirziu, sa ne revina noua (in aceasta viata sau in
cele viitoare) sub forma unor consecinte (fructe) care trebuie sa
le suportam.
KARMASHAYA = depozitul efectelor; acumularea de KARMAS;
acumularea tuturor intiparirilor, inregistrarilor subtile
KARMAVIPAKA = fructul actiunilor trecute
KARMENDRIYAS = (KARMA = activitate; INDRIYA = organ) Cele 5 organe
ale activitatii fiintei umane sunt: 1-organele de eliminare (in
legatura cu MULADHARA CHAKRA); 2-corzile vocale (in legatura cu
VISHUDDHA CHAKRA); 3-picioarele (in legatura cu MANIPURA CHAKRA);
4-miinile (in legatura cu ANAHATA CHAKRA); 5-organele de
reproducere (in legatura cu SVADHISHTANA CHAKRA).
KARUNA = compasiune
KATHANTA = cum si de unde
KAYA = corpul; fizic
KAYASAMPAT = bunastare corporala
KEVALA KUMBHAKA = (“absoluta retinere a suflului subtil”); miscare
de inspiratie si expiratie (tip special de control al suflului in
PRANAYAMA). Textele clasice YOGA definesc aceasta tehnica ca fiind
o retentie spontana de foarte lunga durata a suflului fara a mai fi
nevoie de inspiratie si de expiratie.
KHECHARI = acela care calatoreste complet liber prin Lumile subtile
KHECHARI MUDRA = tehnica speciala YOGA foarte secreta si
periculoasa care implica printre altele sa fie taiat gradat
frenumul limbii si alungirea acesteia pentru a se astupa apoi cu
ea, printr-un fel de inghitire datorita rasucirii, zona gitului.
Gresit executata ea genereaza moartea.
KHYATI(H) = cunoastere; constiinta
KIM = ce
KIRTAN = reuniuni publice in care mai ales BHAKTI YOGHINI recita
recita cu fervoare si cinta anumite texte spirituale sacre sau
chiar danseaza in cinstea lui DUMNEZEU. Aceste manifestari
colective joaca un rol important in BHAKTI YOGA.
KISNAVRITTEH = in care VRITTIS-urile au slabit
KLESHAS = necazuri; tensiuni fundamentale ale mintii;
urma;impuritate; suferinta
KLESHAVAD = la fel ca KLESHAS-urile
KLISHTA = dureros; (lit.)-greu, dificil
KRAM = ordine
KRAMA = proces
KRIKARA = forma de energie subtila (una dintre cele 5 PRANAS-uri
minore). Provoaca foamea si setea
KRITA = facuta de sine
KRITARTHAM = o persoana care si-a atins telul
KRITARTHANAM = deoarece si-au indeplinit menirea
KRIYA YOGA = forma de YOGA (YOGA PRACTICA) a actiunilor
transmutative care anuleaza (anihileaza) “activatorii subliminali”
(SAMSKARAS) prin ascetism (TAPAS), studiu spiritual (SVADHYAYA) si
daruire plina de dragoste fata de DUMNEZEU (Ishvara-Pranidhana).
KRIYA = activitate, actiune, realizare, efort. Executie eficienta
cind ne aflam pe Calea YOGA. Exercitiu spiritual destinat sa ne
permita sa atingem o cunoastere superioara, divina.
KRIYAMANA KARMA = fel de KARMA. Face parte din NIRUPAKRAMA KARMA
(KARMA latenta)
KRODHA = minie
KSANA = moment
KSAYAH = distractie
KSAYAT = distrugere
KSAYE = distrugere; datorita distrugerii
KSAYODAYAN = disparitie si aparitie
KSETRAM = cimp
KSETRIKAVAT = ca fermierul
KSHIPTA = starea mintii fiintei umane in care predomina RAJAS GUNA
KSIYATE = dispare
KSUT = foame
KUHOO = un Nadi
KUMBHAKA = retinere a suflului pe o anumita perioada de timp intre
inspiratie si respiratie si invers.
KUNDALINI = forta colosala nesfirsita, creatoare, cosmica, care
exista in stare latenta in fiecare fiinta umana la baza coloanei
vertebrale (in plan subtil in MULADHARA CHAKRA) si care poate fi
gradat trezita prin exercitii adecvate YOGA sau prin transmutarea
in energie a potentialului creator sexual al fiintei umane.
KURMA = forma de energie subtila (una dintre cele 5 PRANAS-uri
minore). Provoaca contractiilede inchidere si deschidere a ochilor.

KURMA NADI = Nadi care este situat, in plan subtil, dedesuptul
scobiturii gitlejului.
KURMANADYAM = realizind constant SAMYAMA asupra lui KURMA NADI

KAMAKALA = act sexual cu transfigurarea reciproca a celor doi
iubiti si care este realizat in intregime prin continenta. In
TANTRA defineste MAITHUNA prin intermediul careia se echilibreaza
aspectul static (-) si dinamic (+) al energiei (SHAKTI) lui SHIVA.

KASHYAPA = In MAHABHARATA, RAMAYANA si in PURANA, KASHYAPA
este prezentat ca fiu al lui BRAHMA (manifestarea lui BRAHMAN-
Absolutul in aspectul sau de creator) si tata al lui VIVASVAT,
acesta la rindul sau fiind tatal lui MANU (progenitorul rasei
umane, simbol al fiintei ginditoare). KASHYAPA mai inseamna si
“broasca testoasa”, animal al carui natura amfibie simbolizeaza
originea acvatica (“apele primordiale”, AMBU) comuna intregului
univers. Astfel, se spune (in textele traditionale citate) ca
“toate creaturile descind din KASHYAPA”. In ATHARVA VEDA, cu
privire la acesta, este scris: “KASHYAPA s-a nascut el singur din
Timp” si, pe de alta parte, se stie ca Timpul este identificat de
multe ori in mitologia indiana cu VISHNU. Parinte al tuturor
lucrurile, KASHYAPA mai este numit adesea si PRAJAPATI. El este de
asemenea unul dintre cei 7 mari intelepti (RISHI).

KINESTEZIE (din limba greaca: KINESIS = miscare si AISTHESIS =
senzatie) = corpul “resimtit” direct prin intermediul imaginatiei
musculare cit si prin intermediul senzatiei de miscare a partilor
corpului (simtul muscular sau kinestezic).
In KINESTEZIE, simtul muscular devine o modalitate de receptie
a propriilor miscari si pozitii. Revelata in 1826, KINESTEZIA arata
ca in constitutia nervilor musculari, aproape jumatate din fibre
sint senzitive. Ea introduce termenul de proprioceptie si
demonstreaza ca deseori discoordonarile motorii, parezele si
ataxiile sint cauzate nu de blocarea cailor efectorii ci a celor
aferente. YOGA considera ca sensibilitatea kinestezica este
probabil cea mai importanta dintre formele de sensibilitate fizica
de care dispune omul. Fara sensibilitatea kinestezica este
imposibila mentinerea pozitiei verticale, deplasarea independenta,
vorbirea si participarea in alte genuri complexe de activitate.
Receptorii sint dispusi in muschi (fusuri), in tendoane
(corpusculii Golgi) si in articulatii (terminatii nervoase libere).
Proiectia analizatorului kinestezic este situata in cortex pe
suprafata girusului post-central (parietal ascendent) si in unele
puncte adiacente. Aici, prin stimulatii adecvate si constientizari
sistematice se identifica zonele corespunzatoare intregului corp,
corespunzator insa nu dimensiunilor spatiale, densitatii variabile
a organelor receptoare. Acesta este asa-zisul HOMUNCULUS.
HOMUNCULUSUL este denumirea data de W.Penfield (1937) proiectiei
corticale proprioceptiv- somatoestezice, intrucit din schematizarea
ei rezulta o figura umana cu trunchiul redus si cu membrele, buzele
si degetele amplu reprezentate, in functie de densitatea
receptorilor din aceste zone.
In general, se disting trei niveluri ale KINESTEZIEI: a) de
inalta sensibilitate (degete, antebrat, palma, la care ar trebui
desigur adaugat muschii bucali, linguali si aparatul fonator); b)
de sensibilitate medie (cotul, genunchiul, bazinul si fesierii); c)
de sensibilitate redusa (pulpa piciorului si altele). Se face o
distinctie intre proprioceptia somatoestezica ce informeaza asupra
muschilor si posturii si proprioceptia kinestezica ce ne informeaza
asupra miscarilor active prin feed-back senzorial.
Alcatuirea celor 5 KOSHAS (teci):
1. ANNAMAYA KOSHA (teaca hranei grosiere) corpul fizic (grosier)
este compus din diferite elemente ale lumii fizice in proportii
variate. Acest corp fizic este facut din hrana fizica pe care o
introducem in el (corpul fizic);
2. PRANAMAYA KOSHA (teaca vitala sau eterica). Aceasta teaca este
alcatuita din cele 5 energii vitale subtile (PRANAS) care sint: 1)
APANA VAYU (care este controlata prin intermediul lui MULADHARA
CHAKRA), 2) VYANA VAYU (care este controlata prin intermediul lui
SWADHISTHANA CHAKRA), 3) SAMANA VAYU (care este controlata prin
intermediul lui MANIPURA CHAKRA), 4) PRANA VAYU (care este
controlata prin intermediul lui ANAHATA CHAKRA) si 5) UDANA VAYU
(care este controlata prin intermediul lui VISHUDDHA CHAKRA), plus
cele 5 organe de actiune KARMA INDRIYAS) care sint: 1) organele de
evacuare sau excretie (anusul) care sint in strinsa legatura cu
MULADHARA CHAKRA, 2) organele de reproducere (sexuale) care sint in
strinsa legatura cu SWADHISTHANA CHAKRA, 3) organele de locomotie
(picioarele) care sint in strinsa legatura cu MANIPURA CHAKRA, 4)
miinile care sint in strinsa legatura cu ANAHATA CHAKRA si 5) gura
(corzile vocale) care este in strinsa legatura cu VISHUDDHA
CHAKRA);
3. MANOMAYA KOSHA (teaca mental emotionala). Aceasta teaca, la
rindul ei, este alcatuita din MANAS (mental), CITTA (subconstient)
si cele 5 organe de cunoastere (JNANA INDRIYAS) care sint: 1) nasul
(simtul mirosului) – in strinsa legatura cu MULADHARA CHAKRA, 2)
limba (simtul gustului) – in strinsa legatura cu SWADHISTHANA, 3)
ochii (vederea) – in strinsa legatura cu MANIPURA CHAKRA, 4) pielea
(atingerea sau simtul tactil) – in strinsa legatura cu ANAHATA
CHAKRA si 5) urechile (auzul) – in strinsa legatura cu VISHUDDHA
CHAKRA;
4. VIJNANAMAYA KOSHA (teaca intelectuala sau a inteligentei) este
formata din BUDDHI (intelectul sau inteligenta) si din AHAMKARA
(egoul) care actioneaza impreuna cu cele 5 organe ale cunoasterii
(JNANA INDRIYAS) pe care le-am amintit mai sus;
5. ANANDAMAYA KOSHA (teaca beatitudinii) face cu putinta trairea
experientei beatitudinii sau fericirea divina extatica in starea de
somn profund fara vise si in starile de extaz divin cum ar fi de
exemplu starea de SAVIKALPA SAMADHI. Pentru a atinge starea suprema
de eliberare spirituala care face posibila cunoasterea adevarului
ultim, divin si etern, aspirantii la aceasta stare de suprema
eliberare trebuie cit mai repede cu putinta si cit mai pe deplin
sa-si suspende (opreasca) fluctuatiile mentale, urmarind sa nu se
mai identifice deloc cu tecile (UPADHIS) si, pentru aceasta, in
plus, ei trebuie sa aspire permanent si din toate puterile sa-si
reveleze sinele nemuritor cautind sa se identifice cu acest SINE
etern (ATMAN) care se afla dincolo de toate tecile (cele 5
enumerate mai sus).
Cele 5 teci pot fi in mod gradat transmutate, purificate,
sublimate si transcendate astfel:
-ANNAMAYA KOSHA (teaca fizica (grosiera)) prin practica ASANAS-
urilor (corect realizate, un interval adecvat de timp, in care
YOGHINUL fuzioneaza plenar si se identifica cu focare de forta
benefice sau energii subtile din Macrocosmos datorita aspiratiei
sale catre infinit) si printr-o alimentatie sanatoasa (corect
echilibrata YIN (-) – YANG (+) din care nu lipsesc alimentele
preponderent SATTVA;
-PRANAMAYA KOSHA (teaca energiei vitale) prin PRANAYAMA (corect si
constient realizata) si prin continenta amoroasa sau transmutarea
ascetica a potentialului sexual;
-MANOMAYA KOSHA (teaca mental emotionala) prin emiterea corecta a
anumitor MANTRAS (MANTRA YOGA), LAYA YOGA, KARMA YOGA sau actiuni
total detasate de fructele acestora si de asemenea prin fuziunea
intima cu una dintre cele 10 mari Puteri Cosmice (DASA MAHA VIDYA);
-VIJNANAMAYA KOSHA (teaca intelectuala sau a inteligentei) prin
studiul scrierilor traditionale ale intelepciunii (exemplu: NOUL
TESTAMENT, VIJNANA BHAIRAVA TANTRA si BHAGAVAD GITA), cunoasterea
de sine, interogare si introspectie spirituala corecta (“CINE SINT
EU?”), meditatie profunda (DHYANA) si identificare perfecta
(SAMYAMA);
-ANANDAMAYA KOSHA (teaca beatitudinii) prin iubire nesfirsita,
fericire intensa fara obiect si prin SAMADHI (extazul divin).
KRISHNA = cel de-al 8-lea AVATAR al lui VISHNU (vezi AVATAR),
care a trait acum peste 2000 de ani. Este considerat o incarnare
perfecta a Iubirii Divine si din acest punct de vedere la KRISHNA
exista multiple afinitati cu Isus (exista unii autori care fac
chiar si o apropiere fonematica intre KRISHNA si CRIST). KRISHNA
este una dintre figurile cele mai importante din stravechea epopee
indiana MAHABHARATA. El este cel care ii acorda cunoasterea
spirituala si gratia divina eroului luptator ARJUNA, in cel mai
celebru “cintec” (GITA) al hinduismului (considerata pe drept
cuvint “Biblia” indienilor), BHAGAVAD GITA (vezi si BHAGAVAD GITA).
Aici, ARJUNA i se adreseaza lui KRISHNA precum Constiintei DIVINE
Supreme, universale, principiu ABSOLUT preexistent tuturor zeilor,
nenascut, etern, omniprezent. In India, KRISHNA este una dintre
cele mai populare si mai adorate imagini sau ipostaze
(personificari) ale Divinului.

KUMBHA-MELA = cea mai celebra si importanta reuniune a tuturor
yoghinilor, ascetilor si inteleptilor Indiei, care are loc o data
la 12 ani (urmarind prin aceasta integrarea intr-o anumita
ciclicitate legata de planeta Jupiter si de energiile subtile ale
acesteia, in apropiere de ALLAHBAD. Exista si alte asemenea
reuniuni (MELA), dar ceva mai putin importante, cum ar fi cea de la
HARDWAR (in nordul Indiei), din 4 in 4 ani, precum si altele, mai
putin cunoscute, care se desfasoara o data la 3 ani in diversele
orase sau locuri sacre ale Indiei.

KALI YUGA = vezi YUGA.

KARMA: 1) actiune fizica, psihica sau mentala oarecare impreuna cu
consecintele sale; 2) consecinta unei actiuni de natura fizica sau subtila
(psihica, mentala); 3) suma tuturor consecintelor actiunilor realizate in
aceasta viata sau intr-o existenta anterioara de o anumita persoana; 4)
inlantuirea cauzala (cauza-efect) a manifestarii.
Karma unui om este forta activa sau potentiala care ii orienteaza
comportamentul, actiunile si gindurile sale prezente si viitoare. Orice karma
este saminta unei alte karma, iar fructele acestora vor fi resimtite sub
forma de succes, bucurie, ghinion sau suferinta, in conformitate cu natura
acelor actiuni, intentii sau ginduri. Cu toata aceasta conditionare karmica,
omul are totusi libertatea sa aleaga intre tendintele naturii sale umane.
Prin inlaturarea ignorantei si daruirea totala a fructelor sau roadelor
actiunilor sale catre Supremul Absolut (Dumnezeu), fiinta umana se poate
elibera fulgerator de legaturile karma-ei, atingind astfel eliberarea
spirituala si intelepciunea.

KAMA: dorinta senzuala, aspiratie, pofta sexuala. In Rig Veda dorinta
este prezenta ca fiind prima veleitate de manifestare a Absolutului: “Dorinta
care a luat nastere in El este sursa constiintei, pe care sfintii si chiar
inteleptii au descoperit-o in adincul inimii lor. Dorinta este forta care
determina cautarile si ea este aceea care uneste Fiinta Absoluta (Supremul
Divin) cu lumea fenomenelor.”

KUNDALINI: puterea cosmica latenta in om care, atunci cind este trezita,
ascensioneaza pe canalul central subtil al coloanei vertebrale numit Sushumna
nadi. Atunci cind este perfect controlata dinamizarea ei prin ascensionarea
la nivelul lui Sahasrara confera manifestarea constiintei cosmice in fiinta,
atingindu-se de asemenea Eliberarea finala.

L

LABHAH = cistig
LAGHIMA = putere psihica paranormala prin care corpul fizic poate
fi facut sa devina atit de usor incit se inalta de la sol si se
poate mentine ore intregi la zeci de metri inaltime in aer
(LEVITATIE). Implica anularea deplina a actiunii energiilor
gravitationale asupra corpului fizic.
LAGHU = usor
LAKSANA = caracteristic
LAKSHANA PARINAMA: CHITTA (constiinta) este transformata din
punctul de vedere al caracteristicilor ei
LAVANYA = gratie
LAYA = fuziune, contopire, dizolvare, comuniune perfecta datorata
unei stari depline de rezonanta cu ceva subtil. Ascensiunea
sufletului si Spiritului individual al fiintei umane la Absolutul
Suprem. Unire inefabila si extatica cu Dumnezeu.
LINGAMATRA = numai cu o marca (semn distinctiv)
LOBHA = lacomie
LOKA(S) = planuri distincte de constiinta care au fiecare o
frecventa specifica de vibratie si ne pun in inefabila stare de
rezonanta cu planurile sau straturile constiintei MACROCOSMICE sau
universale.
LOKAH = iluminare

LAJJA = Rusine exagerata, pudoare excesiva.

LIBERTATE MORALA. Problema libertatii morale nu poate fi
inteleasa decit in strinsa legatura cu rezolvarea unei probleme mai
vaste, aceea a raportului dintre necesitatea care guverneaza viata
la nivel MACROCOSMIC si libertatea indivizilor care o compun. In
conceptia yoghina, in MACROCOSMOS, ca si in natura, actioneaza legi
obiective. Asa se explica faptul ca manifestarea macrocosmica nu
are loc haotic, ci intr-un mod determinat, necesar. Recunoasterea
actiunii legilor cosmice obiective face din istoria umana un
apendice al unei istorii mai vaste, a naturii. Istoria umana isi
are specificul ei ce decurge din faptul ca la faurirea ei participa
oameni inzestrati cu constiinta si vointa, care isi pun amprenta
asupra dezvoltarii acesteia, reusind chiar sa-i modifice in esenta
mersul. Necesitatea macrocosmica determina un cadru general de
evolutie care lasa deschise multiple posibilitati de realizare.
Libertatea oamenilor consta tocmai in cunoasterea acestei
necesitati si a posibilitatilor deschise de ea. Gradul de
cunoastere a necesitatii, dublat de actiunea in conformitate cu ea,
reprezinta indiciul gradului de libertate. In domeniul moralitatii,
necesitatea imbraca forma ansamblului cerintelor morale
manifestate.
Libertatea morala sta in posibilitatea individului de a alege
in mod constient intre multiplele situatii generate de acesta
necesitate, situatie care imbraca forma generala a alternativei
bine-rau. Libertatea morala presupune deci reflexie asupra
motivelor comportarii si asupra urmarilor ei, alegere constienta
care deseori trebuie sa se opuna pasiunilor josnice, instinctelor,
rautatii, mobilurilor accidentale si superficiale. O persoana se
simte libera din punct de vedere moral cind manifesta stapinire de
sine, poate rezista tentatiilor efemere, atragatoare, le poate
domina pentru a reactiona in conformitate cu ceea ce natura divina,
umana poseda in ea superior – intelepciune, dragoste si bun simt.
Desigur ca aceasta conformitate cu intelepciunea si bunul simt nu
trebuie inteleasa in sens ascetic. In nici un caz insa, libertatea
morala nu poate fi interpretata ca drept al individului de a face
orice, de a se comporta oricum, sfidind legile divine generale si
morale acceptate de oameni. Libertatea nu este un concept negativ -
cum afirma Schopenhauer -, adica absenta a oricarui obstacol,
posibilitate neingradita de nimic de a voi. In conformitate cu
sistemul YOGA, libertatea nu rezida in refuz, negare, izolare.
Libertatea morala presupune manifestatea activa pe linia
deplinei desavirsiri spirituale a fiecaruia in acord cu Legile
divine ale MACROCOSMOSULUI. Acest lucru este posibil prin
asimilarea constienta a energiilor sublime divine, prin
transformarea necesitatii morale exprimata de Legile divine in
necesitate de ordin launtric. Necesitatea divina devine libertate
in masura in care individul cunoscind-o, o aproba, si-o insuseste,
o interiorizeaza ridicind-o la rang de for interior, de glas al
constiintei personale pe care o consulta in momentul alegerii, al
hotaririlor pe care trebuie sa le ia.
Raportul dintre luna si soare apare clar in aceasta miscare
ritmica a lunii. Perioada de timp de la luna plina la luna plina,
sau de la luna noua la luna noua, se numeste revolutie sinodica,
sau lunatie, echivalenta in timp cu 29 zile, 12 ore si 44 minute,
fiind mai mare decit revolutia siderala cu 2,2 zile. Aceasta
diferenta de timp se explica prin faptul ca desi luna a descris
360þ (revolutie siderala), ea nu va fi din nou in conjunctie cu
soarele, deoarece si acesta s-a deplasat cu aproape a 12-a parte
din traiectoria sa anuala, incit luna trebuie sa mai parcurga inca
2,2 zile, sau 30þ, pentru a fi din nou in conjunctie cu soarele si
deci sa intre din nou in faza de luna plina.

LIBER ARBITRU (cf. lat. liber “liber”, “nestinjenit”).
Termenul desemneaza, in acceptiunea yoghina, libertatea absoluta
a fiintei, libertate metafizica ce se exprima prin posibilitatea
oricarei alegeri in cadrul destinului propriu (KARMA) sau prin
suspendarea nedefinita a alegerii pina la indiferenta (libertatea
indiferentei). Liberul arbitru presupune existenta la fiinta
umana a unei independente absolute, posibilitatea deplina a
individului de a alege fara sa tina cont de factori exteriori, de
interventia lor in existenta persoanei. Expresia de “liber
arbitru” se refera la una dintre acceptiunile notiunii de
libertate in gindirea filosofica yoghina; in aceasta acceptiune,
libertatea apare ca o forta infinita al carei suport unic este
SINELE NEMURITOR (ATMAN) ce se manifesta nebanuit prin vointa
individului. Sinele SUPREM (ATMAN) este singurul in stare sa
aleaga si sa raspunda de orice alegere, indiferent de solicitari
si exigente exterioare. Liberul arbitru devine (pentru fiinta
umana care il angreneaza cit mai des) o putere absoluta de
alegere, desemnind capacitatea umana divina intrinseca de a
hotari asupra unei anumite modalitati de actiune, independent de
seria determinarilor necesare exterioare. Conceptia YOGHINA
despre liberul arbitru nu exclude cunoasterea si interiorizarea
necesitatii. Aceasta conceptie opereaza, de fapt, o libertate
reala, integrata in LEGILE DIVINE ale Macrocosmosului, intrucit
YOGHINUL nu neaga, la nivel subiectiv, necesitatea (in sensul ca
urmareste sa tina cont de ea) deoarece el este pe deplin
constient ca nu poate evita in mod real si obiectiv influenta si
implicatiile necesitatii in actele si alegerile sale decit
recurgind la anumite planuri superioare, divine ale manifestarii
care fac posibila transcenderea acestor necesitati (a se vedea in
aceasta directie exemplul MIRACOLULUI). Necesitatea negata in mod
prostesc nu este necesitate desfiintata. In acest sens, HEGEL
considera ca efectele libertatii egotice de tip satanic sau
demoniac nu sunt niciodata pozitive.
In perspectiva tulburarii psihopatologice, criteriul
liberului arbitru poate functiona in mod FALS drept criteriu de
alegere la o persoana nevrotica, la care alegerile sunt provocate
de un scop fictiv, printr-o convertire imaginara sau o deghizare
a dorintei; aceste alegeri implica imaturitatea afectiva si
ascund, in majoritatea cazurilor, o puternica dependenta, care se
exercita in plan inconstient, raspunzind unei necesitati
inconstiente.

LIBERTATE: libertatea totala de a te retrage fara sa tii deloc cont de
prejudecatile mediului social in care te afli si care exercita presiuni
asupra celorlati prin asa-zisele obligatii sau manifestarea puterii bucuriei
plenare, de a fi detasat, de a fi oricit de creator ori de a fi complet
spontan.

LIBERTATE (cf. lat. libertas) = determinare fundamentala,
definitorie pentru existenta umana, atribut al comportamentului
constient, motivat subiectiv de scopuri si aspiratii, avind drept
corelate esentiale necesitatea si legitatile obiective din natura
si din MACROCOSMOS. Multa vreme, gindirea filosofica a
interpretat abstract-metafizic relatia dintre libertate si
necesitate, ca opozitie absoluta intre un atribut al Eului si
mecanismul aparent orb, implacabil, al Naturii. Opunerea a doua
entitati hipostaziate – Eul liber si Natura guvernata de
necesitate – determina o disputa principial insolubila discursiv,
in care se infrunta: pe de o parte, conceperea voluntarista a
libertatii, ca sfidare si anihilare ontologica a necesitatii,
prin spontaneitatea neguvernata de legi “mecanice” a liberului
arbitru, Sinele SUPREM (ATMAN) fiind suveran intr-un domeniu
distinct al fiintei (“mai inalt” sau “mai adinc” decit aparenta
platitudine a cosmosului natural); pe de alta parte, intelegerea
limitat-fatalista a libertatii, ca renuntare contemplativa la
lupta inegala cu destinul (KARMA) implacabil, pe care Eul -
recunoscindu-se invins in planul cauzalitatii – il depaseste prin
demnitatea spirituala a reflexivitatii impacate cu sine.
Iesirea din aceasta dilema incepe a se intrezari odata cu
primele incercari de intelegere profunda a raportului dintre
libertate si necesitate; SPINOZA, LEIBNIZ, KANT dezvolta ideea ca
libertatea nu poate fiinta ca absenta totala a necesitatii, fara
de care cosmosul redevine haos, in care totul se supune
hazardului imprevizibil si irational. Libertatea este deci
conceputa ca necesitate imanenta, ca autodeterminare a omului
prin intermediul vointei calauzite de Sinele SUPREM (ATMAN) ce se
manifesta prin ratiune. Perspectiva raportarii metafizice a Eului
fata de Natura este integrata, iar Natura este conceputa ca un
univers guvernat de o necesitate riguroasa si atotcuprinzatoare.
In aceasta viziune, locul si rolul ontologic al libertatii nu
poate fi decit slab – o forma aparte de necesitate, dar nu
“oarba”, ci constienta. “Oarba e pentru cel prost necesitatea -
spunea HEGEL – intrucit nu este inteleasa”. Punct culminat al
filosofiei moderne, conceptia hegeliana este exprimata in celebra
teza a “Logicii”: “Acest adevar al necesitatii este deci
libertatea”. Iata principalele caracteristici ale acestei
interpretari: in primul rind, libertatea admisa ca atribut al
fiintei in genere, premisele ei fiind cautate in natura.
Proiectat pe fundal cosmic, Eul apare marunt si neinsemnat in
sine, dobindind o divina demnitate ontologica aparte, intrucit
este actorul scenei finale a devenirii cosmice, chemat sa
desavirseasca planul ascuns al lui DUMNEZEU ce guverneaza
intreaga fire.
In al doilea rind, dat fiind ca singularitatea existentiala
a omului se arata a fi spiritul, atributul libertatii se exprima
prin putinta de intelegere prin concept a necesitatii: in
actiune, Eul ramine dominat de o legitate implacabila, dar este
pe deplin liber, intrucit isi face, prin gindire, din aceasta
legitate o norma interioara. In acest fel, adincirea libertatii
devine exclusiv o chestiune de aprofundare a cunoasterii
obiective.
Filosofia YOGA aduce unele clarificari esentiale statutului
ontologic al libertatii:
-Aceasta este privita ca atribut definitoriu pentru conditia
divina a fiintei umane, ca emergenta a unei stari superioare
existentiale, odata cu detasarea omului de natura, prin practica
YOGA care accelereaza evolutia spirituala.
-Libertatea este inteleasa ca determinare a existentei integrata
in armonia legilor divine ce exista in MACROCOSMOS, constituite
de intelepciunea lui DUMNEZEU si reflectate in dimensiunea
atemporala a “esentei umane” (ATMAN), intrupate in Eul
individual.
-Filosofia YOGA depaseste limitele tratarii contemplativiste, a
esentei libertatii, demonstrind ca realitatea ei se afirma in
actiunea efectiva a omului prin care acesta DACA VREA modifica,
in mod constient, premeditat, realitatea obiectiva fara a incalca
totusi LEGILE LUI DUMNEZEU.
In perspectiva filosofiei YOGHINE, libertatea se manifesta
ca declansare voita (ce se afla permanent la unison cu LEGILE
divine ale firii) a unor serii cauzale in desfasurarea
evenimentelor reale, astfel incit rezultatul acestora – anticipat
mental de catre subiect – sa coincida cu un anumit scop benefic,
armonios, satisfacind o nevoie sau realizind astfel o intentie a
agentului. Libertatea presupune asadar, o serie de conditii
ontologice:
-Actiunea poate fi libera si integrata in DIVINA armonie numai in
masura in care este savirsita pe baza cunoasterii adecvate a
legitatilor obiective din natura si din MACROCOSMOS, ceea ce face
posibila o anticipare corecta a efectului benefic declansat din
initiativa subiectului de a pune in actiune prin REZONANTA
anumite energii subtile din MACROCOSMOS.
-Subiectul este pe deplin liber intrucit are posibilitatea
efectiva de a opta in fata unor alternative practice, alegerea
unei strategii actionale, fiind ghidata de anumite criterii
valorice asumate de catre fiinta umana in calitatea sa de agent
si in virtutea propriului sau discernamint axiologic. Aceasta
presupune responsabilitatea subiectului (prin KARMA ulterioara ce
va apare mai devreme sau mai tirziu) ca un alt corelat necesar al
libertatii.
Conceptul de libertate constituie fundamentul categorial al
delimitarii, in diferite perspective teoretice, a semnificatiilor
particulare atribuite libertatii morale, spirituale etc.
Intelegerea libertatii prin prisma relatiilor sale cu necesitatea
obiectiva, cunoasterea si actiunea, cu normativitatea intemeiata
valoric si cu responsabilitatea, fundamenteaza ideea metafizica a
libertatii absolute, ca totala absenta a oricarei determinari la
nivelul SINELUI SUPREM (ATMAN), demonstrind totodata ca in
existenta umana concreta, determinata de KARMA, nu este posibila
decit o libertate relativa, ale carei limite se largesc continuu,
odata cu progresul spiritual, pe masura ce fortele divine
ascensionale ale fiintei cuceresc un spatiu de manifestare din ce
in ce mai cuprinzator si divers, atit in controlul eficient al
naturii, cit si in integrarea constienta si continua a energiilor
divine din MACROCOSMOS.

LIBERTATE SPIRITUALA. Toate traditiile spirituale autentice
sustin ca starea fiintei umane obisnuite este o stare mai mult
sau mai putin constientizata de CONSTRsNGERE, de inlantuire si ca
eliberarea spirituala reprezinta de fapt revelarea si
constientizarea deplina a identitatii noastre adevarate cu ESENTA
DUMNEZEIASCA care este numita Sine nemuritor (ATMAN) sau Spirit.
Existenta noastra conditionata este guvernata de legea de fier a
cauzei si a efectului (KARMA). Conform sistemului YOGA, aceasta
se manifesta in dimensiunea morala unde actiunile, gindurile si
intentiile noastre determina dupa aceea viitorul nostru prin
mecanismul KARMA-ei si al renasterii. Atita timp cit ne
identificam preponderent cu corpul fizic si cu mintea noastra cea
limitata, care da nastere la ceea ce numim personalitate “umana”,
noi nu putem fi liberi. Libertatea adevarata apare atunci cind
noi trecem dincolo de ego. Privind din acest punct de vedere,
aproape toate traditiile spirituale din India ofera mijloace
eficiente de transcendere a individualitatii, pentru a facilita
revelarea Sinelui nemuritor universal (ATMAN, PURUSHA).
Descoperirea in centrul ultim al fiintei noastre a Sinelui
Suprem (ATMAN) este o etapa esentiala pentru eliberarea noastra
totala. Aceasta reusita (revelarea Sinelui nostru Suprem (ATMAN))
este tocmai de aceea numita adesea atingerea starii de nemurire.
Imediat dupa completa realizare a Sinelui Suprem (ATMAN), sau
altfel spus odata cu atingerea deplina a Eliberarii spirituale,
conditiile limitatoare ale mintii, psihicului, corpului cit si
ale mediului lor inconjurator nu mai sunt deloc experimentate ca
fiind aspecte si elemente ce ingradesc libertatea noastra
spirituala esentiala. Adeptul care cu adevarat atinge aceasta
culme este capabil atunci sa actioneze complet detasat si cu o
totala spontaneitate (SAHAJA) atit in aceasta lume (fizica) cit
si in cele subtile. Fiind total independent, el este apt sa
experimenteze (numai DACA VREA) placerile si durerile de orice
fel ale acestor lumi (fizica, astrala, cauzala), fara ca toate
aceste trairi sau sentimente (oricit de intense ar fi ele) sa-i
stirbeasca citusi de putin libertatea spirituala pe care a atins-o.
In concluzie, putem spune ca starea de deplina LIBERTATE
SPIRITUALA este totdeauna indicata prin ABSENTA ORICAREI
CONSTRINGERI. Pentru ORICE FIINTA UMANA atingerea starii de
LIBERTATE SPIRITUALA este o posibilitate, deoarece POSIBILUL si
REALUL sunt din punct de vedere metafizic identice.

LIBERTATE MORALa: problema libertatii morale nu poate fi inteleasa decit
in strinsa legatura cu rezolvarea unei probleme mai vaste, aceea a raportului
intre necesitatea care guverneaza viata la nivel Macrocosmic si libertatea
indivizilor care o compun. In conceptia yoghina, in Macrocosmos, ca si in
natura, actioneaza legi obiective. Asa se explica faptul ca manifestarea
macrocosmica nu are loc haotic, ci intr-un mod determinat, necesar.
Recunoasterea actiunii legilor cosmice obiective face din istoria umana un
apendice al unei istorii mai vaste, a naturii. Istoria umana isi are
specificul ei ce decurge din faptul ca la faurirea ei participa oameni
inzestrati cu constiinta si vointa, care isi pun amprenta asupra dezvoltarii
acesteia, reusind chiar sa-i modifice in esenta mersul. Necesitatea
macrocosmica determina un cadru general de evolutie care lasa deschise
multiple posibilitati de realizare. Libertatea oamenilor consta tocmai in
cunoasterea acestei necesitati si a posibilitatilor deschise de ea. Gradul de
cunoastere a necesitatii, dublat de actiunea in conformitate cu ea,
reprezinta indiciul gradului de libertate. In domeniul moralitatii,
necesitatea imbraca forma ansamblului cerintelor morale manifestate.
Libertatea morala sta in posibilitatea individului de a alege in mod
constient intre multiplele situatii generate de aceasta necesitate, situatie
care imbraca forma generala a alternativei bine-rau. O persoana se simte
libera din punct de vedere moral cind manifesta stapinire de sine, poate
rezista tentatiilor efemere, atragatoare, le poate domina pentru a reactiona
in conformitate cu ceea ce natura divina, umana, poseda in ea: ceva superior
þ intelepciune, dragoste si bun simt. Desigur ca aceasta conformitate cu
intelepciunea si bunul simt nu trebuie inteleasa in mod ascetic. In nici un
caz insa, libertatea morala nu poate fi interpretata ca drept al individului
de a face orice,, de a se comporta oricum, sfidind legile divine generale si
morale acceptate de oameni. Libertatea nu este un concept negativ þ cum
afirma Schopenhauer þ adica absenta a oricarui obstacol, posibilitate
neingradita de nimic, de a voi. In conformitate cu sistemul yoga, libertatea
nu rezida in refuz, izolare, negare.
Libertatea morala presupune manifestarea activa pe linia deplinei
desavirsiri spirituale a fiecaruia in acord cu Legile divine ale
Macrocosmosului. Acest lucru este posibil prin asimilarea constienta a
energiilor sublime divine, prin transformarea necesitatii morale exprimata de
Legile divine in necesitate de ordin launtric. Necesitatea divina devine
libertate in masura in care individul cunoscind-o, o aproba, si-o insuseste,
o interiorizeaza ridicind-o la rang de for interior, de glas al constiintei
personale pe care o consulta in momentul alegerii, al hotaririlor pe care
trebuie sa le ia.

LINGA (sau LINGAM): la origine, acest cuvint desemna o piatra ridicata
de forma lunguiata ce ne aminteste de simbolul falic. Cel mai adesea, Shiva
este venerat sub aceasta forma simbolica. In Mahabharata, lingam-ul este
descris ca fiind o piatra ridicata, ce este totodata obiect de cult. Adesea
in Occident, linga este in mod eronat interpretat ca fiind doar un simplu
simbol sexual. In limba sanskrita, linga inseamna de asemenea semn.
In Shiva-Purana, Shiva spune: “Eu sunt omniprezent si pot fi adorat
pretutindeni, dar prezenta mea este in mod special mai puternica in 12 forme
situate in 12 locuri sacre”. Aceste 12 forme sunt cele 12 mari linga.

————- Sfirsit ————-

Cititi si:

1. Glosar A-B ATMAN = SINELE SUPREM, ETERN. Omul are doua eu-uri: Eul...
2. Glosar C-D DHYANA: meditatie, reculegere meditativa. Dhyana face parte din cele patru...
3. Glosar E-F E EGO = EKA = unu EKAGRATA = focalizare...
4. Glosar I INTELEPCIUNE (cf. lat. intellectio "sens real, semnificatie") = stare suprema...
5. Glosar S S SABEEJA SAMADHI = forma de SAMADHI in care germenii...

Abheda yoga

Yoga in Life - Abheda Yoga from Leonard Radutz on Vimeo.

Societatea Academica Adanima organizeaza conferinte cu diferite teme esoterice și cursuri regulate de yoga nondualistă practica Abheda Yoga. Inscrieri se fac, atat la sala cat si la telefonul 0788-377773 sau email-ul [email protected]. Persoanele din alte localități pot participa la conferinte on-line (http://www.justin.tv/adanima). .................................................................................................................................................................................................................. .......................................................................... Pentru a primi întotdeauna articolele si anunturile evenimentelor pe mail puteti sa vă abonati la newsletter trimiţându-ne un mail pe adresa de contact [email protected] cu mentiunea "pentru newsletter" şi, eventual, numele şi numarul de telefon.

---