Zen reprezintă, am putea spune, un amplu program de regăsire de sine. El ne pune faţă în faţă cu propria negare şi regăsire a fiinţei noastre profunde, şi subliniază suferinţele emanate din ataşamente, prejudecăţi şi separare. Zen ne învaţă cum să facem paşii care ne despart de noi înşine. Zen se află în bucuria noastră, în lacrimile noastre, în fuga gândurilor şi în respiraţia care ne susţine viaţa, inconştient. Zen nu ne uită, noi uităm de Zen. A încerca să umplem vidul şi vastitatea din noi cu înţelesuri exterioare este ca şi cum am turna apă într-un ocean, pentru a-l umezi! „Unde te afli? AICI. Cât este ceasul? ACUM.”

Starea cea mai potrivita ce ne permite sa atragem in fiinta noastra cat mai multa gratie este STAREA DE CANDOARE…

Un tip merge pe autostrada 57 cu masina si asculta radioul.
La un moment dat, la radio, crainica anunta:
- Pe autostrada 57, un nebun merge pe contrasens.
Tipul foarte enervat: [...]

-Mihai!!! Trezeste-te!!! Auzi? Scartaie un soricel!!
-Si ce, vrei sa ma duc sa-l ung?

Dumnezeule! Ca ai facut mai multe religii, e OK, dar cum de nu le incurci intre ele?

“A rade este a fi una cu zeii..”