Minciuna stă cu Regele la masă…

7th August 2010

Minciuna stă cu Regele la masă…

Oare?
Așa sa fie?
………………………
Poezia este foarte frumoasă și ea exprima un adevăr întâlnit practic.
Totuși, doar uneori se petrece așa. Și asta dintr-un motiv simplu.
Fiindcă totul depinde de nivelul spiritual al regelui sau al conducătorului. Dacă el iubește Adevărul, Minciuna nu ar mai avea șanse, sau ar avea șanse mici.
Este foarte simplu.
NU este suficient să fii bine intenționat, ci trebuie să fii și în stare de a-ți pune în practică intențiile.
Altfel, e bine să ne reamintim că ”drumul spre iad este pavat cu intenții bune, dar nepuse în practică”.
Prin urmare, nu trebuie să avem nici o rezervă în a iubi Adevărul. Și de a-l căuta cu toată puterea de care dispunem.

Situația regelui descrisă în poezie se poate repeta cu ușurință în viața fiecăruia din noi, deoarece fiecare suntem ca niște mici regi în familia nostră, la locul de mincă și, mai ales, în propria noastră viață, deoarece putem dispune, în aparență liberi, de intențiile noastre, de dorințele noastre, de aspirațiile și acțiunile noastre.

Dar este foarte posibil și să avem succces iar Adevărul să stea cu Regele la masă. Trebuie doar să alegem, în fiecare moment, Adevărul.

Soluția reală este practica și transformarea spirituală.
Și nu avem alternativă. Fiindcă de partea cealaltă ne așteaptă situația descrisă în poezia care urmează.

Vă dorim succes!

prof. Leonard Radutz
Societatea Academică AdAnima

P.S.” Un gram de practică face cât tone de teorie.”
……………………………………………………………

1907 – Alexandru Vlahuță

Minciuna stă cu regele la masă…
Doar asta-i cam de multişor poveste:
De când sunt regi, de când minciună este,
Duc laolaltă cea mai bună casă.

O, sunt atâtea de făcut, vezi bine,
De-atâtea griji e-mpresurat un rege!
Atâtea-s de aflat! Şi, se-nţelege,
Scutarul lui nu poate fi oricine.

Ce ţară fericită, maiestate!…
Se lăfăieşte gureşa Minciună.
Că numai Dumnezeu te-a pus cunună
De-nţelepciune şi de bunătate

Păstor acestui neam ce sta să piară,
Ce nici nu s-ar mai şti c-a fost, sărmanul,
De nu-şi afla sub schiptrul tău limanul,
De nu-ţi sta-n mână bulgăre de ceară.

Că tu sălbatici ai găsit aice,
Sălbatici, şi mişei, şi proşti de-a rândul,
Ş-o sărăcie cum nu-ţi dai cu gândul…
Dar faci un semn, şi-ncep să se ridice

Oştiri, cetăţi, palate lume nouă,
Izvoarele vieţii se desfundă;
De pretutindeni bogăţii inundă;
Şi tu le-mparţi cu mâinile-amândouă.

Azi la cuprinsul tău râvneşte-o lume.
E-o veselie ş-un belşug în ţară,
Că vin şi guri flămânde de pe-afară.
Tot crugul sună de slăvitu-ţi nume.

Ia uită-te, pământul ce-mbrăcat e…
Cresc flori pe unde calci, şi râde firea.
Tu-mparţi norocul numai cu privirea.
Încai ţăranii zburdă pe la sate!…

Şi-i place regelui. E lucru mare
Cum farmecă pe regi Minciuna. Drept e
Că ea, de mult, pe-a tronurilor trepte
A fost cea mai aleasă desfătare.
. . . . . . . . . . . . . . .

Măria-ta, e un străin afară,
Cam trenţăros, dar pare-un om de seamă,
Şi… Adevărul parc-a zis că-l cheamă…
De unde-o fi… că nu-i de-aici din ţară.

Minciuna palidă-şi topeşte glasul:
O, nu-l primiţi! Îl ştiu, e vestitorul
De rău, ce face pe-atotştiutorul
Şi vede prăbuşirea la tot pasul.

E cel ce împotriva ta conspiră.
Invidia în inima lui geme
Şi gura lui e plină de blesteme.
Tu nu poţi auzi ce vorbe-nşiră…

Şi totuşi, zice regele, să vie!
Dovadă că chiar la palat Minciuna
Nu e biruitoare-ntotdeauna.
Fac şi monarhii câte-o nebunie…

Privind în ochii regelui, străinul,
Cu braţele pe piept încrucişate,
Răspică vorba: Ţara, maiestate,
E-n durăt greu. Tu nu-i auzi suspinul,

Căci muzici cântă-n juru-ţi. Şi slugarnici
Adormitori, ca-n zid, te-mpresurară,
De nu mai poţi vedea pe cei de-afară,
Pe bunii tăi supuşi cei mulţi şi harnici.

Că n-ai cercat spre ei să-ţi spinteci cale
Să ştii şi-n ţara ta ce suflet bate,
N-ai vrut decât spinări încovoiate
Şi guri deschise laudelor tale.

Că de-a fost om să-ţi steie drept în faţă,
Ca pe-un vrăjmaş, l-ai depărtat de tine.
Bătrânii pier. Dar oaste nouă vine,
Şi dureroase lucruri mai învaţă!

Părăzi, decor de teatru, luminaţii,
Tot ce pe vulg şi pe copii înşală,
Aceasta-i toată slava ta regală.
Pe tristul gol din juru-ţi decoraţii!

Tu-n ţara asta nu vezi decât raiul
Ce-ai tăi ţi-l ticluiesc într-o clipită:
Ruină-i sub hârtia poleită,
Sub crăngi de brad trosneşte putregaiul,

Dar tu eşti fericit. Linguşitorii
Înalţă imnuri proslăvirii tale
Şi fac să n-auzi cântecul de jale

Cu care-şi adorm foamea prăşitorii.
. . . . . . . . . . . . . . .
Nu ţi-ai iubit poporul, maiestate!

Sau nu l-ai înţeles, şi e totuna.
De sus şi până jos s-a-ntins Minciuna
Ea leagă şi dezleagă-n ţară toate.

Iar ca să-ţi dea o spumă de mărire,
Ca pe-un copil te poartă şi-ţi arată
Sclipiri şi flori… Afla-vei tu vrodată
Cumplita vremilor destăinuire?…

Şi ce speranţe se puneau în tine,
Ce vesel ţi-a ieşit poporu-n cale,
Cu pâine şi cu sare!… Osanale!

Mântuitorul lui credea că-i vine.
Ce vesel ţi-a ieşit poporu-n cale!
. . . . . . . . . . . . . . .
Şi ce credinţă trist-o să-i rămână;

Că n-ai putut spre el întinde-o mână,

Din greaua platoş-a trufiei tale!
. . . . . . . . . . . . . . .
C-acestea nu l-au deşteptat pe rege,

Că Adevărul a fost dat afară
Şi slugile l-au îmbrâncit pe scară,
Fireşte, de la sine se-nţelege.
*

Trec anii. Şi ce dulce-i amăgirea!
Tu zeu eşti printre regi! Mărire ţie!…
În jâlţu-i moale, tolănită, scrie
Cu pana ei de aur Linguşirea.

De-abia se isprăveşte-o sărbătoare,
Şi-ncepe alta. Muzicile cântă…
Îmbracă-te-n podoabe, ţară sfântă,
Să nu mai ştie nimeni ce te doare!
. . . . . . . . . . . . . . . .

Dar ce e, Doamne, vuietul acesta?
Ce-i hreamătul acesta care creşte?
Se zguduie pământul şi mugeşte,
Ca marea, când o biciuie tempesta.

Se-nalţă flăcări, braţe desperate,
Spre ceru-ntunecat, pustiu şi rece.
Năprasnic vântul nebuniei trece
Şi spulberă noianul de păcate.

În vaiete se prăbuşeşte-o lume
Clădită pe minciuni. Dar ce mânie!
Cum şuieră cumplita vijelie!
Sar fraţii între ei să se zugrume.

Uscata brazdă cere iarăşi sânge.
Femei cu părul despletit, nebune,
Şi-asmut copiii la omor. Genune,
Puhoi de ură ce zăgazu-şi frânge!

Deschide ochii mari bătrânul rege
Şi, tremurând, din jilţu-i se ridică.
Au cine liniştea lui scumpă-i strică?
Ş-al vremii rost el tot nu-l înţelege.

Abheda yoga


Societatea Academica Adanima organizeaza conferinte cu diferite teme esoterice și cursuri regulate de yoga nondualistă practica Abheda Yoga. Inscrieri se fac, atat la sala cat si la telefonul 0788-377773 sau email-ul [email protected]. Persoanele din alte localități pot participa la conferinte on-line (http://www.justin.tv/adanima). .................................................................................................................................................................................................................. .......................................................................... Pentru a primi întotdeauna articolele si anunturile evenimentelor pe mail puteti sa vă abonati la newsletter trimiţându-ne un mail pe adresa de contact [email protected] cu mentiunea "pentru newsletter" şi, eventual, numele şi numarul de telefon.

Comments are closed.

"Nu trebuie sa renunti la un efort decat in favoarea altui efort, deoarece trebuie sa cresti neincetat..."
"Un gram de practica face cat tone de teorie..."
"Prostul o duce rau chiar si in Paradis pe cand inteleptul se descurca si in infern..."
  • CURRENT MOON
    moon info
  • Links

    • anticariat esoteric
    • bibliaortodoxa
    • Bowtech
    • Carte Spirituala
    • creationism versus evolutionism
    • diamondway
    • Dzogchen Romania
    • Editura Lux Sublima
    • Editura MIX
    • gurdjieff
    • Ingeri
    • Jacob Lorber
    • kashmirshaivism
    • Libraria Eu Sunt
    • Osho
    • produse naturiste VivaNatura
    • Ramana Maharishi
    • Rudolf Steiner
    • Shivananda Yoga Vedanta
    • shivashakti
    • Tantra
    • tao
    • The Karmapa International Buddhist Institute
    • vegetarianism
    • yoga
    • yoga vypassana
    • Yogananda Self Realization Fellowship
"Este de mii de ori preferabil sa suferi din iubire decat din lipsa ei..."
"Daca ai sa faci tot ceea ce ai mai facut, vei obtine tot ce ai mai obtinut..."
"Cea mai teribila sclavie este a aceluia care crede in mod fals ca este liber..."
"Iubeste si fa ce vrei" Sfantul Augustin
"Cea mai mare eroare a fiintelor umane este sa creada ca au la dispozitie mult timp..."